Cognizant România dublează echipele AI la 200 ingineri

Cognizant România a dublat capacitatea echipelor de AI între 2024 și 2025, ajungând la aproximativ 200 de ingineri dedicați proiectelor de inteligență artificială — o creștere determinată de cererea din piața EMEA pentru soluții enterprise bazate pe modele lingvistice mari și automatizare inteligentă. Biroul din Cluj-Napoca, împreună cu cele din București, Iași, Timișoara și Baia Mare, livrează proiecte AI pentru clienți din EMEA și America de Nord, de la banking și retail la healthcare și manufacturing.

Alin Turcu conduce departamentul de AI & Data din cadrul Cognizant România din 2022, după ce a trecut prin mai multe roluri de engineering și arhitectură în ultimii opt ani. Vorbește despre AI cu pragmatismul unui inginer care a văzut destule cicluri de hype tehnologic ca să distingă implementarea reală de pilot-uri de laborator. Când îl întreb ce rezolvă efectiv echipele din România, răspunsul vine fără buzzwords: "Luăm documente nestructurate — contracte, formulare medicale, rapoarte de audit — și le transformăm în date acționabile. Automatizăm ticketing, procesare de formulare, generare de conținut operațional. Construim chatbot-uri care nu sunt demo-uri de conferință, ci sisteme în producție folosite zilnic de peste 90.000 de angajați dintr-o corporație globală din domeniul sănătății."

Proiectul la care se referă — GiGi Digital Assistant — rulează de peste doi ani și procesează zeci de mii de interogări lunare. E tipul de implementare pe care piața europeană îl preferă: nu spectaculos, dar solid integrat în procesele existente, cu metrici clare de performanță și un plan de guvernanță care respectă GDPR. Turcu spune că diferența dintre abordarea americană și cea europeană în AI e vizibilă în fiecare proiect: "SUA se mișcă rapid, experimentează, acceptă risc. EMEA vrea guvernanță, ROI clar, confidențialitate garantată. Noi luăm modelele validate în SUA și le adaptăm la cerințele riguroase de aici — localizare, securitate cibernetică, reglementări specifice fiecărei industrii."

România se află undeva la mijloc în acest peisaj. Vestul Europei — Marea Britanie, Scandinavia, Benelux — are infrastructură matură și bugete dedicate inovației. Polonia și Cehia au avansat rapid în ultimii trei ani, construind centre de competență AI în jurul hub-urilor lor tech existente. România recuperează decalajul printr-un avantaj specific: ingineri cu experiență în dezvoltare software complexă, care pot construi nu doar prototipuri, ci sisteme scalabile integrate în arhitecturi enterprise. Cognizant România a moștenit în 2018, prin achiziția Softvision, o bază solidă de ingineri Cluj și o cultură de livrare pentru clienți corporatiști globali. Tranziția către AI nu a fost un pivot dramatic, ci o extindere: echipele care construiau sisteme backend complexe acum integrează modele LLM în aceleași sisteme.

Rezultatele concrete pe care le citează Turcu arată unde funcționează AI la scară enterprise: reducere cu 70% a timpului de analiză a documentelor în proiecte strategice din EMEA, scădere cu 40% a timpului de analiză de date în anumite cazuri de utilizare prin GenAI față de analiza manuală, economii de 3,2 milioane euro anual la o fabrică de medicamente din Benelux prin modele de AI integrate în procesele de manufacturing. Aceste cifre vin din industrii cu volum mare de date și procese repetitive — banking, insurance, pharma, retail — unde AI nu doar optimizează, ci schimbă fundamental fluxurile operaționale.

Provocarea principală în 2025 nu a fost tehnologia, ci oamenii. Turcu spune direct: "Cererea pentru specialiști AI a explodat. Identificarea inginerilor potriviți, care să combine cunoștințe de ML, cloud, arhitectură de sisteme și înțelegere a proceselor de business, e dificilă. Piața locală e competitivă — UiPath, Bitdefender, Endava, toate recrutează pe aceleași profiluri. Am investit masiv în upskilling intern, dar ritmul de creștere rămâne limitat de disponibilitatea talentului."

Perspectiva din echipele Cognizant Cluj e un amestec de entuziasm și pragmatism. Colegii lucrează pe proiecte globale cu impact măsurabil, au acces la arhitecturi de referință și framework-uri validate la nivel de grup, dar sunt conștienți de responsabilitatea pe care o poartă. Turcu subliniază: "Nu construim demo-uri. Construim sisteme care procesează date sensibile, iau decizii operaționale, afectează sute de mii de utilizatori. Etica, securitatea, calitatea datelor nu sunt buzzwords — sunt constrângeri reale în fiecare design."

Sfatul lui pentru un absolvent care vrea să intre în AI e concret: "Învață fundamentele — ML, cloud, baze de date, prompting — dar înțelege că AI nu e doar tehnologie. E integrare în procese de business. Curiozitatea și adaptabilitatea contează mai mult decât stăpânirea unui framework specific, pentru că ecosistemul se schimbă la fiecare șase luni." Pentru seniorii cu zece-cincisprezece ani de experiență, mesajul e diferit: "AI e un multiplicator de productivitate, nu un înlocuitor. Rolul tău devine orchestrare, design de soluții complexe, evaluare de riscuri. Arhitectură de sisteme și leadership tehnic contează mai mult ca niciodată. Rolurile evoluează spre AI-augmented engineering și AI governance — cineva trebuie să ia deciziile dificile despre ce automatizezi și ce nu."

Viitorul pe termen mediu, în viziunea lui Turcu, arată astfel: AI devine infrastructură de bază, nu proiect separat. Companiile se diferențiază prin calitatea datelor, viteza de integrare și capacitatea de a adapta cultura organizațională. România poate juca un rol strategic în execuție, având echipe mature și conectate la proiecte globale, dar competiția regională se intensifică. Polonia investește masiv în centre de AI, Cehia atrage proiecte de cercetare europene, Ungaria construiește parteneriate cu universități tehnice de top.

Următoarele douăsprezece luni vor arăta dacă investițiile Cognizant în capacitate AI din România continuă ritmul din 2025, sau dacă presiunea pe costuri și competiția pentru talente încetinesc expansiunea. De urmărit: raportările financiare Cognizant pe segmentul EMEA din T2 2026, disponibile în iulie, care vor indica dacă proiectele AI din România generează marje suficient de atractive pentru a justifica investiții suplimentare locale. Diferența dintre aceste scenarii e semnificativă — între 100 și 300 de roluri noi în următorii doi ani, concentrate în Cluj, București și Iași.