Piețele petroliere dansează pe muchie de cuțit, prinse între frica de penurie imediată și realitatea unui surplus structural ce pândește la orizont. O creștere de peste 4,5% în cinci zile reflectă o tensiune geopolitică palpabilă, ignorând, pentru moment, semnalele de supra-aprovizionare.
Motorul economic american, accelerând la cel mai rapid ritm din ultimii doi ani în trimestrul trei, susține cererea. Volatilitatea reală vine însă din riscurile de aprovizionare. Venezuela, sub presiunea sancțiunilor, a adoptat o lege ce incriminează „pirateria” maritimă cu până la 20 de ani de închisoare (N) – o definiție ce ar face orice avocat să ridice o sprânceană. Această mișcare a creat un blocaj de export, forțând PDVSA la stocare flotantă (Oilprice.com, 24 dec. 2025).
Blocajul venezuelean, alături de continuarea conflictului ruso-ucrainean și estomparea speranțelor de pace, alimentează primele de risc. Orice speranță de revenire a ofertei rusești pe piață se disipează, amplificând presiunea ascendentă asupra prețurilor. Aceste narative de penurie, deși puternice pe termen scurt, maschează o realitate fundamentală mai complexă.
Piața, în febra sa actuală, pare să ignore semnalele unui surplus structural, o tendință ce amintește de exuberanța irațională dinaintea crizei dot-com, când investitorii ignorau fundamentele pentru „ochi și urechi”. Previziunile pe termen lung indică o creștere a stocurilor globale de petrol până în 2026, exercitând presiune descendentă dincolo de trimestrul curent. Această disonanță cognitivă definește momentul.
Ce contează:
• Riscul geopolitic menține o primă de volatilitate.
• Reziliența economică SUA susține cererea globală.
• Surplusul structural pe termen lung rămâne o amenințare.
Rămâne de văzut dacă piața va alege să ignore realitatea fundamentală în favoarea narativei de moment sau va naviga spre o reevaluare.
Pentru informare. Nu reprezintă o recomandare de investiții.



Leave a comment
This site is protected by hCaptcha and the hCaptcha Privacy Policy and Terms of Service apply.